IARNA-compunere

22/01/2009

      Afara era din ce in ce mai frig.Cerul era acoperit cu nori plumburii,iar soarele rotund si palid nu se mai zarea.

     Atmosfera era incarcata si toti asteptam cu nerabdare sa vedem ce se intimpla.

   Nu a trecut mult timp cand dintr-o data cerul a inceput sa cerne mii de fulgi din inaltimi.

   Totul in jurul nostru e alb si luminos,zapada s-a asternut pe crengi ca pe o betala.In jur nu se mai vad decat perdele de fulgi care curg necontenit.

Ciudat!!

  Copiii nu se mai tem de iarna!Alearga cu patinele si se dau cu saniuta se bat cu bulgari ,fac cate un om de zapada,ba cheama gerul sa le dea cate o mina de ajutor.Minioasa ,iarna ,ciupeste de nas un baietas,apuca de urechi,apuca de urechi unul pe altul.

   Dar baiatul ia un bulgare de zapada ,freaca locul ciupit si incep sa-i arda obrajii.Spectacolul fulgilor care ma ametesc parca apartine mai mult visului decat realitatii.

  Copiii ies in fiecare zi si isi fac planuri in legatura cu joaca din urmatoarele zile.

  Iarna a venit cu adevarat.Ce mult o adoram.

CALIN FILE DIN POVESTE-M.EMINESCU=REZUMAT

05/01/2009

POEMUL CALIN FILE DIN POVESTE ,este o poezie de iubire,in care autorul prelucreaza motivul popular al zburatorului in conceptia populara.Zburatorul este un personaj invaluit in mister, care fermeca tinerele fete, facandu-le sa se indragosteasca de el.Asa se intimpla si in poemul CALIN FILE DIN POVESTE.Voinicul misterios intra in viata fetei de imparat pe neasteptate ,intr-o noapte,dupa care dispare.La scurt timp dupa plecarea voinicului ,fata isi da seama ca astepta un copil, rodul iubirii dintre ea si Calin. Tatal ei ,imparatul o izgoneste de la palat.Ea isi gaseste adapost in padure intr-o coliba parasita,unde isi va creste baiatul.Aici o descopera voinicul Calin, dupa sapte ani.Casatoria celor doi tineri constituie finalul fericit al poemului.

POEMUL CALIN FILE DIN POVESTE este un basm cult in versuri alcatuit din 8 parti.Poemul isi are punct de plecare intr-un basm popular.CALIN NEBUNUL .

Eminescu a povestit initial acest basm in proza ,apoi la verisificat.In acest poem se foloseste descrierea subiectiva care ceeaza o anumita impresie sau emotie asupra cititorului.Descrierea subiectiva este marcata de felul cum percepe sau imagineaza obiectul descris.Autorul foloseste foarte multe personificari, comparatii, multe metafore, epitete.Participantii nuntii de imparat sunt imparatii,imparatese, mireasa, feti-frumosi cu par de aur, zmeii cu solzii de otel, cititorii cei de zodii,Calin,soarele si luna.Eminescu prezinta mai intii lacul somnoros in contrast cu tumultul insectelor.Aici se afla o masa mare-ntinsa cu facliprea luminate la care vor lua loc invitatii, apoi in prim-plan pe imparatul socru, infatisat cu duiosie si umor M.EMINESCU descrie portretul miresei vizual si auditiv in plina miscare sugerindu-i pe rind gingasia ,emotia puternica.Ea apare asemenea unei ILENE COSANZENE a basmelor noastre populare. Elementul fabulos se accentueaza ,deoarece ca si in balada MIORITA nunii sunt soarele si luna.La nunta participa si curtenii,care se aseaza la masa dupa rang si dupa varsta.

PERSONAJELE din nunta gazelorsunt:paienjenul,furnici ,albine, greieri ,tintari ,gandacei ,carabusi ,mireasa.Elementul fantastic creste ,nuntasii sunt gazele ,miciile vietati ale padurii.Poetul realizeaza o atmosfera de voiosie tipic populara ,nunta gazelor venind sa lumineze bucuria celor doi tineri pentru implinirea iubirii lor.La nunta gazelor participa intreaga colectivitate pe cand la cea imparateasca doar personaje din basme si curteni.Daca la prima nunta masa era deja pregatirea, acum la pregatirea mesei participa toti fiecare dupa pricepere si rostul lor : furnicilr, albinele.Gazele apar  personificate poetul scotind in evidenta insusirile lor, ale acestei adevarate comunitati umane.Este infatisat alaiul nuntii in prim-plan aflindu-se greierul insotit  de nuntasi veseli ,bondarul este prezent si el ,care prin tinuta sporeste farmecul nuntii.Urmeaza caleasca trasa de lacuste in care sta mirele flutur simbol al cochetarii masculine , al lipsei de griji ,un aventurier capatuit si mindru de isprava sa.In apropierea mirelui se afla lautarii, iar multimea gandaceilor si a carabusilor reprezinta norodul curios. Prezenta miresei este infatisata printr-un singur vers si sugereaza gingasia ,timiditatea si emotia puternica.Nunta gazelor este tipic taraneasca prin organizare si desfasurare prin alai ,zarva si veselie, natura este insufletita prin personificari.Nunta este prezentata ca un eveniment deosebit in ambele lumi si devine simbol al implinirii prin iubire.

POEZIA este desavirsita sub aspectul armoniei,al unitatii si al echilibrului realizate prin care se creeaza o atmosfera sarbatoreaca ,stralucitoare .Imaginile artistice sunt realizate cu ajutorulFIGURILOR DE STIL , natura devenind un mijloc de evidentiere a unor stari sufletesti ,a unor sentimente generale umane.Impresia de fabulos este intretinuta si de folosirea arhaismelor , a regionalismelor si a cuvintelor populare.Poemul CALIN FILE DIN POVESTE este o sinteza a liricii EMINESCIENE.

ADJECTIVE

28/12/2008

small-mic                                smaller-mai mic

big-mare                                   bigger-mai mare

tall-inalt                                    taller-mai inalt

thin-thinner-mai slab

long-lung                                 longer-mai lung

short-scurt                             shorter-mai scurt

hot-cald                                     hotter-mai cald

wet-ud                                       wetter-mai ud

fat-gras                                      fatter-mai gras

old-batrin                                 older-mai batri

young-tinar                               younger-mai tinar

ADJECTIVUL POSESIV

28/12/2008

SINGULAR my[mai]=(al)meu;(a) mea

your[iuar]=(al)tau; (a) ta

his[his] =(al)lui;(al)sau

her[har]=(al)ei ;(a)sa

PLURAL our [auar]=(a)noastra; (al) nostru

your[iuar]=(a)voastra;(al)vostru

their[deir]=(a)lor;

ex:my dog=ciinele meu

COMPUNERE-NUNTA IN CODRI(CALIN FILE DIN POVESTE)

28/12/2008

Pe acest tarim  vrajit ,toate elementele naturii se insufletesc palpitind de fiorul unei vieti tainice de emotia ce a cuprins intreaga natura.

Aceasta este pregatita pentru fericitul moment al nuntii.Florile poarta podoabe stralucitoare de roua iar copacii suspina printre ramuri cu glas vrajit.Apele isi urmeaza  drumul atrase de locul magic al nuntii.

Apar si miciile vietuitoare Mirele este un greiere iar mireasa este o albastrea.Ei apar insotiti de rude .Tintarii care sunt  lautarii, furnicile si albinele care coc placintele.Sosesc si puricii,greierii zgomotosi,lacustele somnoroase si miii de fluturi stralucitori. Codrul este pregatit pentru inceperea fabuloasa a nuntii.

PORTRETUL MIRESEI (CALIN FILE DIN POVESTE)

28/12/2008

Portretul fetei de imparat infatisat in culori stralucitoare , ne ajuta sa ne imaginam cu parul de aur , moale.In centrul tabloului sunt cei doi tineri.Privirea tuturor este atrasa de aparitia mirilor care ies din templu padurii unde a avut loc sfintirea iubirilor.

Portretul fetei de imparat are ca trasaturi dominante gingasia fabuloasa si puritatea care o fac sa pluteasca ,invaluita intr-o aura de basm.

Fata, careia ,,de noroc i-s umez ochii” vine in alai-i rochie purtindu-si cu gratie trupul frumos. Albul stralucitor a rochiei exprima puritatea ei asociata cu un mers usor ,,aproape plutitori, asemenea celui a zinelor padurii”.

Comparatia populara ,fata-i ,,rosie ca marul” tradeaza emotia vie care o stapineste , infatisind in acelasi timp tineretea si fragezimea chipului.Ochii ca oglinzii miscatoare ale sufletului imprumutind ceva din termenul ud al florilor de padure dezvaluie fericirea pe care o simte in sufletului curat.

Gingasia fabuloasa a fetei ,parul stralucitor aproape de pamint.Bratele si urmele goale adauga un plus de frumusete portretului de uimitoare simplitate si eleganta.

Nunta imparateasca este o nunta fantastica :mirii, socru mare, nuntasii, lautarii.

descoperim astfel o nunta romineasca obisnuita cu invitatia asezati la masa.Dupa importanta lor, dupa gradul de rudenie, dupa ani.

FONETICA

28/12/2008

FONETICA este disciplina lingvistica ce studiaza sunetele vorbirii(producerea,transmiterea si receptarea lor).

SUNETUL este un element material al vorbirii, rezultat din  modularea curentului de aer expirat prin aparatul fonator.

Practic ,intr-o limba exista un numar nelimitat de sunete.Acelasi sunet poate fi pronuntat in mod diferit de acelasi vorbitor in momente diferite.De asemenea, acelasi sunet poate fi pronuntat diferit de la un vorbitor la altul ,mergind chiar pina la diferente de ordin regional destul de pronuntate:zic si dzic, jos si gios etc.

FONEMUL ,ca element ,reprezinta cea mai mica unitate sonora a limbii, avind functia de a diferentia intre ele cuvinte sau forme  gramaticale ale aceluiasi cuvant ; casa,case, cara, care etc .,in care variatia  fonetica se realizeaza prin foneme ce au drept  consecinta obtinera de cuvinte si de sensuri noi.

invitatia

28/12/2008

Este o compunere prin care se adreseaza cuiva rugamintea de a participa la o manifestare culturala, stiintifica,familiala etc.In mod obisnuit,invitatia are un text relativ tipizat,insotit de o grafica adecvata continutului,in alcatuirea ei folosindu-se tehnica de redactare oferita de calculator. Elevii lucreaza ,de altfel,cu multa placere si inventivitate,astfel de texte si reprezentari grafice.

In conditii de examen ,o astfel de compunere se redacteaza ,ca si cererea, pe o pagina distincta, avand urmatoarea structura:

ANTETUL mentionat numai in invitatiile cu caracter oficial, precizandu-se numele institutiei si adresa:uneori,in mediul scolar, pot emite invitatii un cerc sau cenaclu literar,o societate literara sau culturala,o asociatie sportiva etc.,in acest caz mentionindu-se institutia si cercul sau asociatia respectiva:

FORMULA DE ADRESARE care poate avea caracter oficial (,,Domnule Georgescu”, ,,Stimate Domnule Profesor”, )sau poate fi o adresare familiara, permisa de relatiile de rudenie sau prietenie (,,Draga prietene”, ,,Draga unchiule/sora/frate,”);dupa formula de adresare se pune virgula;

FORMULA  INTRODUCTIVA redactata intr-un stil protocolar  (,,Avem onarea de a va invita…”)sau familiar (,,Am placerea/bucuria de a te invita …”);

LOCUL si DATA MANIFESTARII;

SCOPUL INTILNIRII sau evenimentul;

FORMULA DE INCHEIERE,in partea din dreapta ,dupa ultimul rind al invitatiei, dupa care se pune virgula;

SEMNATURA sau functia oficiala a celui care emite invitatia ,sub formula de incheiere;

DATA si eventual LOCUL formularii invitatiei.

EX:INVITATIE

Scoala Nr.3,,I.CREANGA.”,bucuresti

Strada Primaverii,NR.24

Telefon 684 71 44

Stimate Domnule Profesor,

Avem deosebita onoare de a va invita la manifestarile dedicate zilei de nastere a marelui sciitor ,,I.CREANGA”, care va avea loc in ziua de 25 martie 2002 ,cu incepere de la ora 12,00, in localul scolii noastre.

Va asteptam cu placerea unei revederi colegiale.

Cu aleasa consideratie,

Director

Bucuresti,20 martie 2002

Aliteratia si Asonanta

27/12/2008

Aliteratia consta in repetarea unei consoane sau a unui grup de consoane la inceputul sau in interiorul dintr-o fraza ori dintr-un vers, cu intentii stilistice pentru obtinerea unui efect muzical.

Asonanta consta in repetarea vocalei accentuate in doua sau mai multe ,cuvinte mai ales in versuri.

Asonanta interioara :

repetarea unei vocale in acelas vers.

a) ,, Si-i gura dulce-a altor vremuri.

b) ,,Argint e pe ape si aur in aer”.